Nu stiu de unde sa incep, ma trezesc iar fara nicio vlaga in brate si in picioare, de parca noaptea nu m-a odihnit deloc.
Lucrez in ture, asa ca zilele mele n-au niciun ritm, azi dorm dupa-amiaza, maine nu mai dorm deloc, si corpul meu parca nu mai stie cand e zi si cand e noapte.
In ultima vreme adorm tot mai tarziu, ma uit in tavan si tot amanam, desi stiu ca maine iar o sa fiu terminata.
Ieri am fost singura la film, cum fac de obicei, si a fost bine acolo in intuneric, nu m-a intrebat nimeni nimic.
Dar cand m-am intors acasa si am vrut sa ridic ceva mai greu, bratele pur si simplu n-au vrut, si mi-am dat seama ca n-am nicio putere, ca un fir de iarba in vant…
Nu stiu nici acum de unde sa incep sa imi revin, cu ce sa incep intai, si asta ma apasa mai tare decat orice altceva zilele astea.
Sper doar sa treaca vremea asta mohorata, ma agat de gandul ca macar maine o sa fie un pic mai bine!