Noaptea trecuta m-am trezit de 5 ori.
Nu exagerez, am numarat pe telefon de fiecare data cand m-am ridicat.
Copilul se scarpina prin somn, il aud prin perete cum se foieste, apoi incepe sa planga incet.
Ma duc, ii pun crema, ii trag manusutele alea subtiri pe maini ca sa nu se zgarie, il legan un pic pana adoarme la loc.
Dupa 20 de minute iar de la capat.
La un moment dat am adormit pe podea langa patut.
M-am trezit cu gatul intepenit si cu lumina de afara deja, ora 6 aproape.
Dimineata am deschis magazinul cu o ora intarziere, ceea ce la mine nu se intampla aproape niciodata!
Am uitat sa pun pretul la doua produse noi, un client a stat si a asteptat, eu m-am scuzat de cateva ori si nu mai gaseam calculatorul de pe tejghea.
L-am gasit pana la urma sub tejghea, cazuse de cu seara si nici n-am observat.
Sunt singura la magazin, nu am pe cine sa rog sa ma inlocuiasca 2 ore cat sa mai trag un pui de somn.
Chitara sta in colt, cu husa pe ea.
Nu am mai scos-o din husa de 9 zile.
Imi place sa cred ca o reiau curand, dar cand ajung acasa seara nu mai am nimic de dat, doar sa cad in pat langa el.
Voiam anul asta sa citesc mai mult, mi-am luat si o carte in ianuarie.
E tot pe noptiera. Cred ca am ajuns pe la pagina 10 din ea si a ramas asa.
Pielea lui pare mai rosie in ultimele zile pe la incheieturi, nu stiu daca e de la caldura din casa sau de la ceva ce a mancat.
Ii pun crema de 3 ori pe zi, dimineata, dupa masa, seara, exact cum am fost invatata, dar noaptea tot se scarpina.
Pana acum vreo luna dormea normal, se trezea poate o data, de cand a inceput sa se scarpine mai tare parca am uitat cum era inainte.
Vecina mea mi-a zis intr-o zi,
“la baietelul meu a trecut de la sine dupa cateva luni, sa nu-ti faci griji”
Sper si eu la fel, dar deocamdata nu vad nicio schimbare, doar noptile astea care se repeta identic.
Ma simt obosita intr-un fel care nu tine doar de somnul pierdut.
E ca o oboseala care s-a asezat undeva mai adanc si nu prea mai stiu cum sa o dau jos, pai nici nu am timp sa ma gandesc la asta ca vine deja seara si tot de la capat.
Sotul meu face ture si nu prea prinde noptile astea, asa ca de multe ori sunt doar eu si el, in camera aia mica, cu lumina de veghe aprinsa.
Scuze de mesaj lung, aveam nevoie sa scriu undeva ce am pe suflet.