Iar o noapte in care n-am dormit mai mult de o ora deodata.
M-am trezit de 4 ori sa vad micutul, de fiecare data se scarpina in somn, la incheieturi si pe spate unde nu ajunge bine crema, si tot asa pana dimineata.
Nu mai stiu de cand am uitat cum e sa dorm normal, cred ca de vreo cateva luni bune, la inceput ziceam ca trece, ca e o faza, ca poate e de la o mancare noua sau de la ceva spalat altfel, acum am inceput sa fac ceva mai serios cu asta, o rutina cu crema dimineata si seara, haine doar din bumbac, am schimbat si detergentul, si acum ca a inceput sa se raceasca afara si a pornit caldura in casa parca i se usuca pielea si mai tare, desi incerc sa umidific camera cat pot.
Aseara a adormit greu, pe la 11, si dupa aia a inceput iar, plange incet, nu tare, doar geme si se rasuceste, si eu ma trezesc din reflex inainte sa apuce sa planga de tot, ma duc, il calmez, ii pun crema unde arde cel mai tare, si ma intorc in pat stiind deja ca peste o ora se repeta.
Dimineata am deschis pravalia cu ochii pe jumatate inchisi, am incurcat de 2 ori restul la o clienta, ma uitam la ea si nu procesam bine ce imi spune, n-am zis nimic, doar am zambit si am recalculat, si intre client si client ma prindeam ca ma uit in gol la rafturi si nu ma gandeam la nimic, doar goala.
Chitara sta in colt de 2 saptamani, nici nu m-am uitat la ea.
Cartea de pe noptiera la fel, tot la aceeasi pagina de saptamani intregi.
Imi placea cand invatam ceva nou pt mine, imi placea linistea aia de cateva minute cand nu ma gandeam la nimic altceva, dar acum nu am energie nici pt atat.
Nu stiu, ma simt goala de tot, nu de suparare, mai mult de oboseala aia care nu mai trece nici cu somn nici fara, fac tot ce stiu si tot nu e de ajuns, si copilul tot se scarpina, si eu tot ma trezesc, si ziua urmatoare vine la fel ca cealalta, si tot asa de saptamani bune.
Scuze de post lung, aveam nevoie sa scriu undeva ce nu pot sa spun cu voce tare.