Nu stiu cum sa mai impart ziua ca sa am si eu un pic de somn.
De cateva nopti baiatul meu se tot scarpina, mai ales la coate si in spatele genunchilor, si se trezeste, si eu ma trezesc odata cu el, si tot asa pana dimineata.
Am inceput de curand sa schimbam cate ceva, cearceafuri mai dese, crema aplicata mai des, am scos niste haine care poate il iritau, dar parca la inceput e mai rau, nu mai bine, nu stiu daca asa e normal sau am stricat ceva cu schimbarile astea.
Dimineata deschid magazinul tot cu ochii pe jumatate inchisi, stau singura acolo toata ziua, clientii vin, eu zambesc, dar in cap tot la noapte ma gandesc, ce o sa fac diseara, cum il mai linistesc de data asta.
Chitara mea sta in colt de saptamani bune, imi promisesem ca anul asta macar o reiau, poate invat iar cateva acorduri, dar nu am mai avut energie sa o ating, la fel si cu cititul, imi cumparasem o carte si a ramas la aceeasi pagina de mult.
Nu scriu ca sa ma plang neaparat, ma rog, poate si asta, scriu mai mult pentru ca nu mai stiu daca fac bine sau nu.
Scuze de mesaj lung, dar chiar nu mai stiu ce sa mai incerc.
Voi cei care ati trecut prin perioada asta de inceput, la voi cat a durat pana s-a linistit macar putin noaptea, si a fost tot mai rau la inceput inainte sa fie mai bine, sau doar la mine se intampla asa?
Vremea inimii ›Povești cu lacrimi
Iar nu am dormit, copil zgariat
Coment. 0
- Încă nu există comentarii.
Intră în cont pentru a lăsa un comentariu.
