Azi dupa 9 ore de stat la tejghea mi-au ramas urme adanci de la sosete pe glezne de-ti vine sa nu te uiti la ele! iar bocancii ia incep sa stranga desi sunt aceiasi de la inceputul turei. Am ajuns acasa si m-am asezat direct pe canapea fara sa scot incaltamintea, un minut intreg nu am avut putere nici pentru atat. Am luat fularul la care lucrez de cateva seri sa ma mai linistesc dar tin andrelele prea strans de fiecare data si iar s-au stramtat cateva randuri de nu mai seama cum arata restul, am desfacut pana la jumatate si am pus ghemul deoparte, nu mai aveam chef sa numar ochiuri in seara asta. Stau acum cu picioarele ridicate pe pernita aia veche si ma gandesc ca maine e iar aceeasi tura si tot ciclul reincepe de la capat. Uneori imi vine sa cred ca ma transform intr-un fel de mobila a magazinului, stau in acelasi loc atatea ore incat simt ca prind radacini in podea, iar acasa nu mai am nimic de dat nici macar fularului ala.
