Zilele astea tot incerc sa alerg, macar putin, dupa ce trag oblonul la magazin. N-am pornit cu mare avant, doar cateva ture pe strada din spate, pe unde ma plimb oricum de ani de zile cu aparatul de fotografiat.
Prima data cand am incercat mi s-au blocat gambele chiar cand am ajuns inapoi la usa. Am stat asa, rezemata de oblon, fara sa stiu ce sa fac cu piciorul care nu mai voia sa se indoaie normal.
Acum, dupa fiecare tura, ma opresc exact acolo si ma intind incet de el, ca de o bara. N-am crezut ca merge chiar asa de bine pana n-am incercat din intamplare… de atunci n-am mai avut problema aia cu gamba.
N-am schimbat nimic altceva, doar locul unde ma opresc. Alerg cand apuc, intre inchis magazinul si cina, fara program fix, si parca de-aia oblonul acela conteaza mai mult decat as fi crezut.